P
„Pielea acoperă întreg corpul şi delimitează ceea ce este „în interior” de ceea ce se află „în exterior”, adică individualitatea mea. Este organul cu suprafaţa cea mai mare. Reprezintă un strat protector, care delimitează clar spaţiul meu vital şi care lasă să transpară fidel şi inconştient, starea mea interioară: există o legătură cu raportul meu faţă de anturaj (eu faţă de ceilalţi). Pielea mea este prelungirea
simţămintelor mele, a a sensibilităţii mele interioare. Este oglinda vieţii mele intime, cartea mea de vizită. Analizează toate informaţiile de contact. Dacă sunt o persoană blândă, aşa va fi şi pielea mea. Dacă am o sensibilitate foarte mare şi pielea mea va fi foarte sensibilă. Dacă din contră, sunt sever faţă de mine însumi sau faţă de ceilalţi, pielea mea va fi şi ea dură şi groasă. Dacă am pielea iritată, există ceva sau cineva în viaţa mea, care mă irită. 0 nesiguranţă mare, îmi face pielea umedă, în timp ce pielea care transpiră mult, elimină emoţiile pe care Ie reţin şi pe care am nevoie să Ie evacuez. 0 boală care „îmi atinge” pielea indică faptul că am dificultăţi la nivelul comunicării cu cei din jurul meu. Simt o pierdere la nivelul integrităţii mele. Starea pielii mele indică starea relaţiilor mele cu ceilalţi. Individualitatea mea este analizată, intimitatea mea şi zona mea de vulnerabilitate pot fi ameninţate. Care sunt limitele mele? care sunt zonele mele de intoleranţă? Pielea mea reacţionează atunci când am nevoie să ating şi să fiu atins şi simt o lipsă la acest nivel. In momentul unei separări poate apărea o eczema sau un psoriazis: pielea mea este stresată şi are nevoie să devină roşie de furie, nu înţelege de ce nu primeşte afecţiune, tandreţe. Trăiesc o senzaţie puternică de frig, de răceală la nivel afectiv şi îmi este greu să mă adaptez la noua mea viaţă, la noua mea situaţie. Calitatea relaţiilor mele cu cei din jur este
% reprezentată de starea în care se află pielea mea.
Pielea este ca şi scoarţa unui copac. Ne arată dacă există probleme în interior sau în exterior. Dacă pielea mea are anumite anomalii este posibil să fiu o persoană, care acordă multă importanţă opiniei celorlalţi şi a ceea ce spun ei despre mine. Nefiind prea sigur pe mine şi fiindu-mi teamă de respingere sau că voi fi rănit, îmi voi crea o boală de piele care va deveni” o barieră naturală” şi mă va ajuta să păstrez o anumită distanţă faţă de cei din jurul meu. Vreau atât de mult să ader la un grup, la familia mea, la colegii de muncă etc. dar,
deoarece respectul meu faţă de mine este scăzut, creez o distanţă, pentru a nu fi respins. Sufăr de absenţa contactului cu mama mea şi este posibil să vreau să îl culpabilizez pe tatăl meu. Pielea, fiind un ţesut moale, care este legat de energia mentală, exprimă nesiguranţa mea, incertitudinile mele şi grijile mele cele mai profunde. Este important să observ care strat al pielii este atins, mai ales în cazul unei arsuri. Dacă este afectată epidermă, este o referire la o situaţie în care a existat o separare dificilă. Derma indică mai degrabă un eveniment pe care l-am perceput ca fiind murdar. Iar când hipoderma este afectată, deci este un loc mai apropiat de oase, acest lucru indică faptul că există o scădere a respectului meu faţă de mine şi o devalorizare. Pielea reflectă în mod constant sentimentele mele interioare, de unde vine şi expresia: „a fi roşu de furie”. Pielea mea îşi poate schimba culoarea, când mă simt jenat sau ruşinat. Reprezintă linia de demarcaţie fizică, masca mea între interior şi exterior. Dacă am pielea uscată, este un semn că există o lipsă de apă. Apa este cel de-al doliea element (după aer) necesar vieţii. Relaţiile mele cu viaţa sunt prin urmare uscate, aride. Mă blochez la nivel interior în relaţiile cu cei din jurul meu. Pot avea impresia că „mă usuc pe loc”, îmi reţin atât de mult emoţiile (de care vreau să mă detaşez) în loc să le las să transpară prin piele, încât aceasta devine uscată, fiind în pană de lichid emoţional, format din emoţiile mele. Trebuie să caut bucuria în comunicarea cu ceilalţi. Pielea umedă poate însemna emoţiile care ies la suprafaţă. Pielea scuamată indică faptul că mă las îndrumat de vechile mele scheme mentale. Dacă trăiesc o situaţie stresantă, am tendinţa să merg în toate sensurile, să mă împrăştii. Dacă apar coşuri, pe suprafaţa pielii, este un semn că exprim în exterior problemele din relaţiile mele, probleme de comunicare cu cei din jur, cu privire la anumite aspecte.. Dacă pielea prezintă semne de inflamaţie, trebuie să nu mai fiu atât de iritat în anumite situaţii de conflict interior sau exterior. Dacă am pielea grasă, este un semn că reţin sau păstrez prea multe emoţii în mine. în acest caz, este vorba de „prea-plinul” de emoţii care se exteriorizează, în ciuda voinţei mele. Este posibil să vreau să evit o situaţie sau o persoană, ca şi cum cineva ar încerca să mă prindă, mă simt ca un purceluş plin de ulei, pe care încerci să îl prinzi, dar îţi scapă printre degete. Nu vreau să fiu atins… Este vorba despre un fel de protecţie. O hipersecreţie de sebum indică atitudinea mea de „adolescent”, imatur, când este vorba despre emoţiile mele. Sunt foarte nervos şi nu ştiu ce să fac. Trebuie să las energia să circule pentru ca gândurile mele negative să poată dispărea. Când pielea mea este afectată, este important să mă
întreb dacă trăiesc o situaţie în care îmi este teamă că voi fi separat de ceva sau de
cineva, „cineva care mi-a intrat sub piele” şi voi rămâne singur. Poate fi vorba despre
o separare fizică: de exemplu, partenerul meu trebuie să se mute, din cauza
serviciului. Sau poate că mă simt separat de cineva, deoarece nu mai există
comunicarea cu acea persoană. Sau este posibi, să locuiesc în aceeaşi casă cu
partenerul sau cu copiii mei, dar să trăiesc un gol imens, deoarece există o prăpastie
mare care ne separă şi am impresia că trăiesc singur. Această singurătate se
datorează de multe ori, faptului că mă închid în cochilia mea, trăiesc o stare de
nesiguranţă. în acest caz, am tendinţa să văd situaţiile într-un mod negativ şi în
negru. Am impresia că am fost ciuruit de lovituri şi acum sunt examinat pe toate
părţile. Acest lucru poate antrena, de asemenea, o pierdere a sensibilităţii pielii. Zgârieturile, juliturile sau leziunile indică faptul că mă simt deşirat, „jupuit” de viu pe interior. Mă las zgâriat, nu ocup suficient de mult loc şi ar fi bine să îmi fixez limitele şi să mă fac respectat. Dacă fac tot timpul compromisuri, mă pun într-o poziţie de inferioritate şi ajung să consider viaţa nedreaptă. Când pielea este agresată, poate reacţiona prin întreruperea sensibilităţii, pentru a se proteja. Dacă, de exemplu am trăit o situaţie de abuz fizic, de atingeri nedorite, pielea mea va dori să „îngheţe” acea zonă şi să nu mai aibă senzaţii, pentru a evita să-şi amintească acea situaţie neplăcută. Pielea poate fi, din contră, hipersensibilă şi atunci, modul de a mă proteja este sa mă reţin sau să fug de anumite situaţii, de exemplu să nu stau la soare sau să fiu nevoit să port o pălărie. Acelaşi lucru se întâmplă când am pistrui (efelide): este posibil să mă simt pătat, murdar. Poate fi vorba despre ceva la nivel moral, afectiv sau fizic. Sau pot avea impresia că am pătat, de exemplu, imaginea familiei mele şi vreau să repar situaţia „nu fac gălăgie” sau mă conformez aşteptărilor celorlalţi. Trebuie să privesc cu calm, Ia rece, frustrările pe care le am, pentru ca pielea mea să fie mai luminoasă şi mai subţire. Cu cât voi fi mai transparent şi mai sincer cu ceilalţi, cu atât pielea mea va fi mai transparentă. O mâncărime arată faptul că există unul sau mai multe gânduri iritante, care ies la suprafaţa pielii şi trebuie să le acord atenţie, pentru ca ele să nu îmi mai atragă atenţia şi să mă deranjeze. Dacă pielea îşi schimbă culoarea, mă întreb până la ce nivel îmi accept sensibilitatea şi intuiţia. Mă consider o persoană „rea”? Ruşinea şi culpabilitatea mă împiedică să trăiesc cu spontaneitate. Mă oblig să mă angajez în relaţii care sunt nefaste pentru mine. Interiorul meu ţipă după libertate şi acceptarea fiinţei mele! Dacă am pielea înroşită, integritatea mea este atinsă, aş vrea atât de mult să trec neobservat… ceilalţi râd de mine şi vreau atât de mult să fiu la înălţime şi să fiu iubit.
Accept să încep să îmi apreciez calităţile şi să îmi ofer „mici bucurii”, în loc să cumpăr tot felul de cutiuţe cu crème miraculoase: pielea mea va „transpira” această stare de bine prin catifelare şi strălucire. Cu cât sunt capabil să îmi exprim mai liber emoţiile, cu atât mai destinsă şi relaxată va fi pielea mea. Am încredere şi accept iubirea celorlalţi. Totul este o chestiune de atitudine. Aleg să am o mai bună.calitate a relaţiilor mele cu lumea exterioară.
Sursa –
Jacques Martel /Marele Dicţionar al Bolilor şi Afecţiunilor – Cauzele subtile ale îmbolnăvirii
Sa va fie de folos oameni frumosi!
Psiholog Psihoterapeut Recatej Luana Luminita
http://www.luminasufletuluitau.ro
Dacă ți-a plăcut:
Apreciază Încarc...